Studiu de caz. Moldova 1, Mesager, 8 august, ora 21.00 11.08.2009
Materialul
televizual analizat, deşi este axat pe declaraţia de constituire a
coaliţiei de guvernare „Alianţa pentru integrare Europeană”
(AIE), semnată pe 8 august de PLDM, PL, PDM şi AMN, oferă
telespectatorului o informaţie superficială şi haotică,
prezentată de autor, pe alocuri, în manieră trunchiată şi
selectiv-subiectivă.
Mesajul
politic, cuprins în manifestul liberalilor şi al democraţilor, a
fost aşteptat atât de electorii care au votat formaţiunile
respective, cât şi de cei care au avut alte opţiuni politice sau
nu au participat la scrutinul din 29 iulie. Supoziţia dată, pe care
suntem tentaţi s-o calificăm ca una întemeiată, urma să fie
articulată în mesaje mediatice coerente şi consistente, astfel
încât să asigure buna informare a cetăţenilor asupra
obiectivelor de guvernare pe care şi le propun PLDM, PL, PDM şi
AMN.
Ce
a relatat Moldova 1?
Materialul
de referinţă, după ce prezintă, în propria interpretare,
background-ul acestui eveniment, constată că „liberalii şi
PD s-au ţinut de cuvânt şi au constituit coaliţia parlamentară”
şi că aceasta are la bază 5 principii (în textul declaraţiei
acestea sunt calificate drept „obiective majore”). Ulterior în
relatare se afirmă că „liderii celor patru partide s-au
angajat în faţa societăţii să realizeze mai multe obiective”,
dintre care Moldova 1 le numeşte pe două integral („Reintegrarea
teritorială a ţării”, „Integrarea europeană a Republicii
Moldova şi promovarea unei politici externe, echilibrate,
consecvente şi responsabile”), iar din al treilea („Depăşirea
crizei economice şi asigurarea creşterii economice” ) reproduce
prima parte, cea de-a două omiţând-o.
Relatarea
examinată mai comunică spectatorului că după semnarea declaraţiei
de referinţă „trebuie iniţiat un dialog cu Partidul Comuniştilor
pentru alegerea şefului statului”. În ea se mai precizează
atitudinea coaliţiei faţă de NATO şi se mai afirmă că
„negocierile propriu-zise în cadrul coaliţiei vor demara abia
acum”, că liderii celor 4 partide nu au discutat partajarea
funcţiilor în stat, că alianţa nu dispune de un program de
guvernare. În final este arătată atitudinea (negativă) a PCRM
faţă de coaliţia nou creată.
Primul
este restabilirea statului de drept, garantarea respectării
drepturilor omului, asigurarea libertăţii mass-media şi reformarea
audiovizualului public, eliminarea rapidă a consecinţelor uzurpării
puterii în stat prin asigurarea separării efective a puterilor
legislativă, executivă şi judecătorească, garantarea
independenţei sistemului judecătoresc, reformarea structurilor de
forţă în conformitate cu standardele europene. Prioritară de
asemenea este şi investigarea completă şi obiectivă a
evenimentelor din aprilie 2009 prin instituirea unei comisii de
anchetă, credibilă şi depolitizată, cu participarea experţilor
independenţi şi a reprezentanţilor instituţiilor internaţionale.
Cel
de al doilea obiectiv, relata în continuare Interlic, este depăşirea
crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice,
gestionarea corectă, onestă şi transparentă a banului public,
liberalizarea economiei şi eliminarea monopolurilor şi a
birocraţiei excesive, eliminarea implicării abuzive a statului în
activitatea de antreprenoriat, restabilirea şi consolidarea
relaţiilor cu instituţiile financiare internaţionale.
Coaliţia
îşi propune de asemenea descentralizarea puterii şi asigurarea
autonomiei locale, demontarea „verticalei puterii" şi
eliminarea discriminării pe criterii politice în procesul bugetar
şi cel de alocare a investiţiilor către autorităţile publice
locale.
Reintegrarea
teritorială a Republicii Moldova este cea de a patra prioritate,
arăta Interlic. Partidele democratice promit asigurarea
transparenţei în procesul de soluţionare şi identificarea unui
mecanism viabil pentru reglementarea complexă a problemei
transnistrene.
Cel
de al cincilea obiectiv promis de noua Alianţă este integrarea
europeană a Republicii Moldova şi promovarea unei politici externe
echilibrate, consecvente şi responsabile, semnarea unui acord de
asociere cu UE, promovarea parteneriatelor strategice cu SUA şi
Rusia, restabilirea şi consolidarea relaţiilor de bună vecinătate
cu România şi Ucraina, reliefa Interlic.
Site-ul
politik.md,
referindu-se
la declaraţia semnată, reproducea afirmaţia lui Vladimir Filat,
liderul PLDM: „Cel mai important pas care trebuia făcut a fost
realizat astăzi”. Marian Lupu, citat de politik.md, a spus: „Noi,
astăzi, am pus temelia primei etape, celei mai importante”.
Potrivit politik.md, V.Filat a mai afirmat: „Noi am declarat de la
bun început că ne asumăm responsabilitatea pentru acest proces
foarte complicat nu pentru a da satisfacţii unora sau altora, dar
pentru a asigura funcţionalitatea ulterioară a coaliţiei. Urmează
să implementăm pas cu pas fiecare obiectiv din acest document în
interesul cetăţenilor”,
(http://politik.md/?view=articlefull&viewarticle=1444)
Agenţia
de presă Infotag remarca:„Deşi coaliţia va avea
doar 53 de mandate, liderii Alianţei sînt convinşi că vor găsi
voturile necesare pentru a alege preşedintele şi pentru a depăşi
criza politică (61 de voturi). „Sîntem convinşi că Partidul
Comuniştilor va vota pentru alegerea preşedintelui, deoarece acest
lucru corespunde intereselor ţării şi promisiunilor electorale ale
comuniştilor. Ei au promis să apere interesele Patriei şi să nu
provoace alegeri noi. Aceasta înseamnă că pentru alegerea
preşedintelui vor vota nu opt comunişti, ci toţi 48. Ei singuri
trebuie să decidă”, a spus preşedintele Partidului Liberal,
Mihai Ghimpu.
Preşedintele
Partidului Democrat, Marian Lupu, a fost mai puţin categoric,
preciza Infotag. „Vom purta un dialog cu Partidul Comuniştilor.
Va fi un dialog civilizat, liniştit, care va corespunde principiilor
europene. În ţară s-a creat o situaţie economică şi politică
prea complicată şi nu avem dreptul să greşim”, a spus Lupu.
Preşedintele Alianţei „Moldova Noastră”, Serafim Urechean, a
declarat că „dialogul nu va avea careva condiţii preliminare şi
nu vor fi discutate cu comuniştii candidaturile la funcţiile cheie
din ţară”.
În
domeniul politicii externe, comunica Infotag, AIE pledează pentru
„promovarea parteneriatelor strategice cu SUA şi Federaţia Rusă,
restabilirea şi consolidarea relaţiilor de bună vecinătate cu
România şi Ucraina, refacerea imaginii Republicii Moldova în lume
şi restabilirea încrederii în plan intern şi extern”. Liderii
AIE au declarat că vor respecta Constituţia şi legile Republicii
Moldova, inclusiv a principiului de neutralitate. Printre măsurile
principale AIE numeşte eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii
români, impus de autorităţile comuniste ale Moldovei după
dezordinile de la 7 aprilie din Chişinău.
„Ne-am
asumat responsabilitatea pentru această situaţie, ne-am luat
angajamente pe care le vom respecta cu toată responsabilitatea,
pentru a asigura funcţionalitatea coaliţiei”, a declarat Filat,
citat de Infotag.
Liderii
AIE au anunţat că au avut consultări şi vor fi susţinuţi de
alte state şi de organizaţiile financiare internaţionale. „Ştim
că situaţia din ţară este de plîns. Comuniştii au provocat
criza, deficitul bugetar creşte, banii nu ajung. Cu toate acestea,
noi nu putem să le încredinţăm comuniştilor să rezolve
problemele pe care le-au provocat. Ei nu sînt capabili să o facă,
ei pot doar să provoace crize şi sărăcie”, a declarat Ghimpu,
citat de Infotag.
Relatarea
de la Moldova 1 este marcată de schematism, iar informaţia este
prezentată pe alocuri selectiv-subiectiv şi trunchiat
Raportând
mesajul transmis de Moldova 1 la substanţa relatărilor altor medii
de informare, citate în compartimentul anterior, constatăm
următoarele:
Moldova
1 a trecut cu vederea 2 din cele 5 obiective cuprinse în declaraţie
(„Restabilirea statului de drept”, „Descentralizarea puterii
şi asigurarea autonomiei locale”);
Postul
tv de referinţă nu a oferit nici un detaliu despre fiecare dintre
obiectivele înscrise pe agenda de guvernare a coaliţiei formate,
fapt ce nu asigură asimilarea adecvată a conţinutului fiecărui
obiectiv;
În
relatarea de la Moldova 1 nu se comunică nimic despre viziunile
coaliţiei referitoare la politica economică;
Moldova
1 nu a dat detalii referitoare la reperele politicii externe pe care
coaliţia doreşte s-o promoveze, inclusiv nu a spus nimic despre
parteneriatul strategic cu SUA şi Rusia, despre raporturile cu UE,
România şi Ucraina – domenii de interes sporit pentru cetăţenii
ţării;
El
nu a relevat motivaţiile coaliţiei de a purta un dialog politic,
nu şi negocieri cu Partidul Comuniştilor în vederea alegerii
preşedintelui ţării etc.
Pornind
de la argumentele invocate, putem trage concluzia: Mesagerul a
prezentat superficial manifestul politic al AIE. Prin urmare, acest
program informativ, a promovat, voit sau nevoit, ambiguitatea în
perceperea declaraţiei de referinţă, defavorizând astfel
populaţia care are acces limitat la mass-media sau pentru care
radiodifuzorul public Moldova 1 este unica sursă de informare
accesibilă să-şi creeze liber şi conştient judecata despre
coaliţia creată de liberali şi democraţi.
Relatarea
analizată suferă de asemenea de presiunea abordării subiective şi
selective a materialului documentar.
Subiectivismul
transpare din:
Utilizarea
cuvântului „abia”, acesta având conotaţii multiple
estimative - „anevoie”, „cu greu” sau „tocmai”
(„Aceştia mai declară că negocierile propriu-zise în cadrul
coaliţiei vor demara abia acum, după semnarea declaraţiei comune
de creare a alianţei”);
Aplicarea
conjuncţiei adversative „însă” şi a superlativului
„cu mult mai repede” care în fraza ce urmează
articulează satisfacţia (insatisfacţia) autorului; („Liberalii
şi PDM s-au ţinut de cuvânt şi au constituit coaliţia
parlamentară, însă acest eveniment s-a produs cu mult mai repede
decât anunţau anterior liderii AMN şi PL”)
Folosirea
altui superlativ („cele mai importante”) denotă
selectarea discreţionară a datelor citate („Liderii celor 4
partide s-au angajat în faţa societăţii să realizeze mai multe
obiective, cele mai importante fiind depăşirea crizei
social-economice, reintegrarea teritorială a ţării, integrarea
europeană a Republicii Moldova şi promovarea unei politici externe
echilibrate, consecvente şi responsabile”) etc.
Abordarea
selectivă a materialului documentar relevă prezentarea parţială a
faptelor în cel puţin două cazuri.
Primul
caz vizează modul de exercitare a guvernării de către coaliţie cu
sau fără participarea Partidului Comunist. Moldova 1, citându-l pe
Ghimpu, inserează doar o singură propoziţie („Toate
probleme ce ţin de guvernarea RM le hotărâm noi, în patru”)
dintr-o frază extinsă („Toate
probleme ce ţin de R. Moldova le vom hotărî noi, în patru. Ne
asumăm responsabilitatea de a avea o guvernare democratică, de a
simţi omul ce înseamnă libertate, presă liberă, economie liberă.
Iar lor, comuniştilor, le revine să realizeze doar ceea ce spuneau
în campania electorală: că-şi iubesc patria, că pledează pentru
stabilitate politică şi nu sunt pentru alegeri anticipate” (a
se vedea înregistrarea pe
http://politik.md/?view=articlefull&viewarticle=1444).
Decontextualizarea primei propoziţii, deci, trunchiază ideea
expusă de M.Ghimpu, prezentându-l pe aceasta ca avid de putere.
Cel
de-al doilea caz are în vizor întrebarea jurnaliştilor referitoare
„la
programul de guvernare”.
Mesager
a
recurs, prin trucare, la prezentarea prin contrapunere a două
puncte de vedere: de pe o parte, a liderului PL („99,9%
este gata”), iar,
pe de alta, cea aliderului
PDMcare,potrivit
autorului relatării,
„nu împărtăşeşte optimismul colegului său de coaliţie”
(„Este o întrebare importantă. Noi nu putem afirma acum că
există deja un program al guvernului, având în vedere că
executivul încă nu a fost creat”).
Trucarea a fost înfăptuită aplicându-se două procedee. Primul a
constat în echivalarea a două noţiuni, deşi apropiate, dar
neidentice, totuşi – program de guvernare (la el se referă
autorul relatării şi M. Ghimpu) şi programul guvernului (despre
care vorbeşte M.Lupu). Al doilea procedeu rezidă în extragerea
subiectivă din răspunsul lui M. Lupu doar a unei propoziţii,
citate deja. Înregistrarea documentară a răspunsului la această
întrebare (a se vedea
http://politik.md/?view=articlefull&viewarticle=1444)
arată, că după propoziţia de referinţă, urmează un „dar”
însoţit de următoarea precizare a lui Lupu: „dar
avem toate componentele principale ale acestui program ţinând cont
că, în linii generale, principiile şi obiectivele formulate derivă
din multiple documente elaborate până în prezent”.
Fraza omisă de Moldova 1 pune la îndoială afirmaţia autorului
relatării, precum că Lupu „nu
împărtăşeşte optimismul colegului său de coaliţie”.
În
concluzie constatăm că materialul televizual analizat prin
conţinutul şi procedeele de abordare subiectivă şi selectivă a
materialului documentar prezintă într-o manieră superficială
substanţa evenimentului vizat. În ansamblu, aceste dimensiuni ale
relatării converg predilect spre inocularea ideii ei de final
(„această coaliţie de guvernare este de fapt reeditarea vechii
alianţe pentru democraţie şi reforme care a încercat să
guverneze ţara fără succes, fiind constituită în anul 1998 şi
care a durat numai 9 luni. Alianţa s-a destrămat din cauza
neînţelegerilor şi a antagonismului dintre componentele
acesteia”).
Videomonitorul
este realizat în cadrul Proiectului„Monitorizarea prezenţei
actorilor politici/electorali la principalele canale de televiziune
în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare
anticipate din 2009 şi sporirea impactului monitorizărilor prin
vizualizarea cazurilor de încălcare flagrantă a prevederilor
legale şi a deontologiei profesionale”. Acest proiect este
susţinut financiar de Fundaţia Eurasia din resursele acordate de
Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională
(Sida/Asdi) şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internaţională (USAID). Conţinutul comentariului nu reflectă,
neapărat, viziunea Fundaţiei Eurasia, Sida/Asdi sau USAID.